Semne si simptome renale - Durerea lombara

Durerea din regiunea lombara constituie deseori un simptom revelator pentru o afectiune renala. Caracterele durerilor lombare unilaterale sau bilaterale, spontane sau provocate, variabile in ce priveste intensitatea, durata, iradierea si simptomele de acompaniament, ne permit precizarea naturii lor renale si chiar a diagnosticului de probabilitate al afectiuni respective.

Durerile lombare cu caracter difuz de origine renala ne orienteaza spre o afectiuni a rinichiului, bazinetului sau ureterului. Ele au ca substrat fie distensia capsulei renale prin marirea de volum a rinichiului, fie distensia cailor excretoare printr-un obstacol intrinsec (calcul, cheag), parietal (tumora, stenoza), sau extrinsec (compresiune tumorala, anomalie a jonctiunii pielo-ureterale). Cand durerile lombare sunt unilaterale, apar spontan, sunt de intensitate mica, sub forma unei presiuni sau tractiuni, cu durata variabila, minute, ore sau zile, sugereaza afectarea unui singur rinichi si evoca unul din urmatoarele diagnostice: ptoza renala, pielonefrita, hidronefroza, tuberculoza renala, litiaza renala latenta sau manifesta, rinichi polichistic, cancer renal. Aparitia durerii in ortostatism, favorizata de trepidatii, iradierea ei in partea anteroinferioara a abdomenului, spre regiunile genitale externe si ameliorarea sau chiar disparitia ei in clinostatism, intareste supozitia originii ei renale.

Durerile lombare bilaterale sunt mai rare si sunt determinate de nefropatii bilaterale (glomerulonefrita, litiaza bilaterala, tuberculoza renala). De cele mai multe ori ele sunt insa de alta natura: reumatism lombar, morbul lui POtt, metastaze neoplazice vertebrale, mielom multiplu.

Uneori, durerea lombara renala unilaterala poate prezenta un caracter continuu si sa fie de intensitate mare, evocand in acest caz posibilitatea unui flegmon perinefretic, a unei pionefroze sau infarct renal.

Colica renala (nefretica)
Colina renala reprezinta cea mai tipica durere de origine renala si este datorata punerii in tensiune a bazinetului de catre urina adunata asupra unui obstacol recent aparut sau completat. Precedata uneori de prodroame, plenitudine lombara, dureri testiculare, polakiurie, mictiuni imperioase, aparitia colicii este favorizata de trepidatii, consum mare de lichide sau deshidratare, efort fizic, caldura etc. De obicei prodroamele lipsesc si de la inceput se asociaza doua simptome majore: durerea si tulburarile de mictiune.

Debutul este cel mai frecvent noctur sub forma unui acces dureros paroxistic, violent - ca o lovitura de pumnal - in una din regiunile lombare. Durerea se extinde rapid pe traiectul ureterului si in teritoriul genito-crural al plexului lombar, interesand flancul, fosa iliaca, regiunea inghinala, micul bazin, organele genitale externe si fata interna a coapselor. Testicolul este adesea retractat spre inelul inghinal prin contractia cremasterului si poate prezenta o sensibilitate deosebit de exprimata. Uneori durerea poate difuza de-a lungul nervului sciatic pana in spatiul popliteu.

Colica renala coexista cu tulburari urinare, indeosebi vezicale care atrag atentia asupra aparatului urinar: polakiurie, mictiuni dureroase, uneori tenesme vezicale si hematurie. Bolnavul cu colica renala este anxios, agitat si cauta mereu o pozitie antalgica pe care nu o gaseste.

In forma sa tipica, colica renala se insoteste si de fenomene reflexe cardio-circulatorii (bradicardie, paloare, raceala extremitatilor, transpiratii) sau digestive (greturi, varsaturi, sughit, meteorism), care necunoscute ar putea preta la confuzii cu apendicita acuta, hernia inghinala, colecistita acuta, colica biliara, pancreatita acuta sau chiar infarctul miocardic. In colica renala lipseste insa contractura abdominala, febra, iar orificiile herniare sunt libere.

Durata colicii este de obicei variabila - in general ea evolueaza in cateva ore, mai rar zile si este urmata la un interval variabil de alte pusee dureroase. Caracteristic pentru colica nefretica este evolutia sa cu recrudescente paroxistice de durata variabila. Cand crizele dureroase se succed la intervale scurte vorbim de colica renala subintranda. Sfarsitul colicii nefretice este adesea marcat printr-o criza poliurica cu hematurie microscopica sau macroscopica. La antispasmodice, colica nefretica cedeaza in general rapid, terminandu-se uneori cu expulzarea de calcul. Antialgicele nu au decat o actiune tranzitorie.

Colica renala poate apare in:

Semnele si simptomele renale